La cumpăna dintre ani

Ce poate fi mai frumos acum, la cumpăna dintre ani, decât să ne dorim un an mai bun, an care să însemne în primul rând întoarcerea la valorile autentic româneşti şi respingerea, pe cât posibil, a tot ceea ce reprezintă un atentat la "duhul naţional". Ideea globalizării şi principiile UE nu sunt altceva decât o lărgire a sferelor de influenţă de tot felul, o piaţă de desfacere, o subminare a interesului naţional. De aceea îi rog pe cei care simt româneşte să apere valorile culturale româneşti, să asculte chemarea sinceră din "Cântecul izvorului"

Cântecul izvorului

Vă rog , nu tulburaţi izvorul

Din care se alină dorul,

Căci din vechime ni-este dat,

De Domnul bine-cuvântat;

S-aline setea de păcate,

Aduse din străinătate.

L-am curăţat, l-am văruit,

Cu verde brad l-am prejmuit

Şi i-am brodat cununi de flori,

Din roua poleită-n zori;

I-am pus şi-o cană de băut,

Pentru drumeţul abătut;

Şi-o bancă de odihnă-am pus,

Pentru drumeţ pe gânduri dus;

Ca să admire cine-o trece,

Nuferii dalbi pe unda-i rece.

Căci prea sunt mulţi care doresc,

Să tulbure ce-i românesc,

Să sfarme tot ce-i drag şi sfânt –

Izvor de lacrimi şi de cânt.

La mulţi ani ! Prof. Pogan Mihai

În atenţia iubitorilor de literatură - Caiet literar - 16 / 2008

În urmă cu opt ani am început să redactez revista Caiet literar. Nu mi-a fost uşor mai ales datorită invidiilor şi răutăţilor colegilor. Dar bucuria citită pe faţa elevilor în momentul publicării unor materiale ce ilustrau munca lor m-a încurajat, încât am ajuns deja la nr. 16 al revistei ce apare semestrial. M-am bucurat de sprijinul Editurii Gutenberg Univers Arad care mi-a tipărit revista într-un tiraj redus – 200 de exemplare, suficiente pentru nevoile interne ale şcolii. Am făcut abstracţie de săgeţile înveninate ale unor colegi şi am publicat revista fără să fiu interesat de avantaje materiale, de gradaţii sau laudele deşarte. Sunt animat de ideea că mai există elevi sensibili, preocupaţi de frumos, de artă şi le-am oferit prilejul de a face primii paşi. De aceea m-am gândit să realizez şi acest blog şi să pot colabora şi cu alţi elevi sau profesori din Judeţul Arad. Cei care citesc această informaţie şi sunt interesaţi mă pot contacta trimiţând materiale spre publicare, materiale ce se adresează elevilor în primul rând, pe adresa de mail mhpogan@yahoo.com. Menţionez faptul că revista are număr de înregistrare şi poate fi folosită în dosare pentru grade didactice sau perfecţionare în învăţământ.

Aştept colaborarea dumneavoastră şi vă mai reţin atenţia cu o poezie apărută în ultimul număr al revistei scrisă de eleva Tol Anamaria din clasa a XII-a C, Grupul Şcolar Industrial Sebiş:

Galben

De când toamna a venit

Şi octombrie mijeşte,

Galbenul s-a-nstăpânit

În livezi şi peste creste.

După stinsul verii foc,

A rămas pădurea arsă ...

Şi-acum vântul, ca-ntr-un joc,

Aer ruginit revarsă.

Şi prin ramuri aurite

Sevele adorm din nori.

Pasările zgribulite

Se îngână până-n zori.

Dar mai am o-ncredinţare,

Undeva-n adânc de vis,

Că de toamnă, cu-ndemnare,

Nu mă voi lăsa cuprins.

Tol Anamaria - cl. a XII-a C

Sărbători fericite ! Prof. Pogan Mihai

Circ în parlament

În ultima vreme în Parlamentul Ţării a fost un adevărat circ. Mai întâi i-a luat cu călduri, după o vară aşa toridă, şi au instalat dispozitive sofisticate pentru aer condiţionat, ca să poată dormi mai bine. Apoi s-au gândit şi la zilele „de apoi”  votându-şi pensii mai mari, ca să facă faţă inflaţiei, chipurile. Dar grija cea mare sunt viitoarele alegeri, de aceea au pus la cale o diversiune – cea cu creşterea salariilor profesorilor.  S-au condus după principiul " Divide et impera" -  „Învrăjbeşte şi domină” – vezi protestele sindicale din aceste zile. Aşa se prosteşte poporul: noi am votat legea, dar voi ceilalţi n-aţi respectat pe profesori ! – mârşăvii dâmboviţene.

Până şi elevii mei au înţeles că aceşti politicieni sunt nişte „panglicari în ale ţării” – cum îi numea Eminescu.  Mai bine las la o parte circul lor şi vă reproduc versurile sincere ale  elevei Tol Anamaria din clasa a XII-a C a Grupului Şcolar Industrial Sebiş:

În timp ce ...

 

În timp ce iţi scriam plângea o fată ...

Şi ea era mai pură decât tine.

Pe trotuarul cald privea spre lume,

Simţindu-se de-a dreptul vinovată.

 

Şi ea plângea cum plânge iarba-n coasă;

Nu pentru tine, ci plângea pesemne

Pentru această lume fără semne ...

Şi ea plângea ... şi lumii nici nu-i pasă.

 

Scriam şi mă gândeam la lumea fadă,

Nepăsătoare lume, fără semne,

Dar căutând preocupări pesemne

Pe care nimeni nu vrea să le vadă.

 

Şi-n timp ce iţi scriam plângea o fată ...

 

Vă las pe dumneavoastră să le apreciaţi ! Prof. Pogan Mihai